Citisem în adolescenta cartea despre viata lui Michelangelo ("Agonie si extaz"), despre minunata Florenta si mult timp am avut impresia ca am trait în vremurile acelea, iar când am ajuns si am vazut Domul sub lumina lunii pline si stralucitoare, am stiut cu siguranta ca am trait acolo într-o alta viata.

”Îi pasa prea putin de frumusetile naturii care-i tulburau pe atâtia pictori... Nu, el iubea valea Arnului pentru ca privelistea parea sculptata. Aici natura rasturna perspectiva: cu cât obiectivul era mai îndepartat, cu atât parea mai la îndemâna...", scria Irving Stone despre Michelangelo, in "Agonie si extaz".

Orasul este bine conectat cu restul Italiei, dar si cu restul Europei si este usor accesibil atât pe calea aerului (Aeroportul Amerigo Vespucci) cât si pe uscat. Din 2009 au fost introduse trenurile de mare viteza, Frecciarossa, care fac posibila deplasarea într-un timp scurt catre orasele mari ale Italiei: Napoli, Roma, Milano si Bologna. Gara Santa Maria Novella se afla în plin centru. Florenta este si un important nod în reteaua de autostrazi din Italia. Asa ca, de oriunde ai veni sau orice mijloc de transport ai folosi, pentru a ajunge în inima Florentei nu-i decât un pas.

Soarta acestui oras este strans legata de Familia de Medici, care l-a transformat, de-a lungul a trei secole, într-o citadela a culturii. Datorita lui Lorenzo de Medici în secolul al XV-lea capitala Toscanei, Florenta cunoaste perioada de maxima înflorire, impunându-se pe plan economic si cultural în întreaga Europa. Lorenzo Magnificul cum a fost numit datorita calitatilor sale diplomatice, politice dar si pentru influenta si protectia sa asupra artistilor vremii este simbolul Florentei din secolului XV, dar si simbolul Renasterii italiene.

Dar e timpul sa ne începem calatoria prin frumosul oras. Sunt atâtea de vazut si de facut în Florenta încât trebuie sa-ti organizezi bine timpul pentru a putea cuprinde cât mai multe obiective.

Va voi propune câteva trasee pentru o viitoare vizita în Florenta.

Primul itinerariu:
Piazza del Duomo – Baptisteria – Il campanile di Giotto – Loggia del Bigallo – Catedrala Santa Maria del Fiore – Muzeul Catedralei – Palatul Medici Riccardi – Biserica San Lorenzo – Capela de Medici

Piazza del Duomo este inima orasului si este punctul de plecare în explorarea frumusetilor renascentiste si medievale. Aici, cele cateva complexe religioase, facute din marmura rosie, alba si verde închis, poate chiar cele mai importante din oras, Baptisteriul San Giovanni, Catedrala Santa Maria del Fiore (Duomo) si  Il campanile di Giotto (clopotnita), te impresioneaza prin frumusetea impunatoare.

Baptisteria se crede ca a fost la origine un templu pagân dedicat zeului razboiului, probabil ridicat de romani pentru celebrarea înfrangerii etruscilor din Fiesole si înfiintarea orasului Florenta. A devenit un edificiu crestin în secolul al IV-lea, în timpul lui imparatului Constantin, iar prima atestare documentara a Baptisterului apare în 897 când i se spune Bazilica Sf. Ioan Botezatorul.

Constructia la Il campanile di Giotto (clopotnita din Santa Maria del Fiore) a fost începuta de Giotto în 1334, a fost continuata dupa moartea sa (1337) de Andrea Pisano si terminata de Francesco Talenti în 1359.
Lânga uluitorul turn de aproximativ 84 de metri, colt cu Via Calzaioli se afla Loggia del Bigallo, construita între 1352 si 1358 de Alberto Arnoldi. Se poate recunoste usor elegantul stil gotic.

Piata este dominata de Catedrala Santa Maria del Fiore (Domul), unul dintre cele mai frumoase monumente din Italia. Este o constructie armonioasa, din marmura alba si verde. Cupola, care domina panorama orasului, a reprezentat sursa de inspiratie pentru Michelangelo, când a proiectat-o pe cea a Bazilicii Sf. Petru din Roma.

Spre sfârsitul secolului al XII-lea, când în mai toate orasele medievale rivale între ele se construiau edificii impunatoare, florentinii s-au hotarat sa ridice o catedrala care sa faca cinste orasului lor. Astfel, în 1296 a fost pusa piatra de temelie a Domului din Florenta. Edificiul a fost construit peste ruinele bisericii Santa Reparata (mult timp fiind catedrala Florentei). De lucrari s-au ocupat mai multi arhitecti ai vremii, deoarece constructia Domului a durat aproape 140 de ani. Cel care a reusit sa finalizeze lucrarea a fost Filippo Brunelleschi, în anul 1436. Fatada actuala dateaza însa  secolul al XIX-lea. Aceasta contrasteaza puternic cu interiorul auster al catedralei.  Aici se gasesc capodopere ale marilor artisti ai epocii renascentiste: fresce pictate de Vasari, Paolo Uccello si Andrea del Castagno. Se pot urca cele 463 de trepte pîna în vârful cupolei, unde, daca numarul de trepte nu te-a extenuat, cu siguranta privelistea îti va taia respiratia.

Muzeul Catedralei (Museo dell Opera del Duomo/Museo di Santa Maria del Fiore) a fost fondat în 1891. Acesta servea drept atelier pentru artistii care lucrau în acea perioada. Punctul principal de interes îl reprezinta Pieta lui Michelangelo, una dintre renumitele lucrari ale artistului. Se mai gasesc lucrari ce apartin unor mari sculptori: Donatello, Giotto, Andrea Pisano, Luca della Robbia, Alberto Arnoldi si Brunelleschi. Pe lânga sculpturi, muzeul se mândreste si cu expunerea, în asa-numita Sala dell’Altare (Sala Altarului), a unora dintre cele mai frumoase broderii si panouri lucrate manual facute din matase si aur,  care redau diverse scene din scripturi.

Palazzo Medici Riccardi are o istorie fascinanta, strans legata de cea a orasului. Construit la jumatatea secolului al XV-lea de Michelozzo pentru Medici, în 1659 a fost vândut familiei Riccardi, care a extins cladirea la nord si a renovat partial interioarele. Dar în 1814, palatul a vândut statului, iar din 1874 este sediul Administratiei Provinciale.

Biserica San Lorenzo, situata în piata cu acelasi nume, este printre cele mai vechi constructii din oras. Timp de 300 de ani a fost catedrala Florentei, înainte ca acest statut sa-I fie ulterior rapit de Santa Reparata. În interiorul bisericii se pot admira numeroase opere ale lui Donatello, dar si un grup extraordinar de lucrari ale mai multor artisti: Pietro Annigoni, Francesco Conti, Filippo Lippi, Domenico Ghirlandaio, Mario Balassi.

Capela de Medici face parte din complexul Bazilicii San Lorenzo si s-a realizat în 1520, când Leon al X-lea, cu sprijinul cardinalului Giulio De Medici (Papa Clement al VII-ea) i-au solicitat lui Michelangelo o noua cripta de familie. Astfel se va naste remarcabila opera ale lui Michelangelo – Sacristia Noua din San Lorenzo, care se vrea o confruntare cu Sacristia Veche, a lui Brunelleschi. În Sacristia Noua putem admira cele doua morminte apartinind unor membrii ai familiei  de Medici: sarcofagul lui Giuliano cu Noaptea si Ziua si mormântul lui Lorenzo cu Crepusculul si Aurora. Pe latura opusa se gaseste Fecioara cu Pruncul, opera realizata tot de Michelangelo Buonarroti.  Sarcina de a termina capela le-a revenit lui Giorgio Vasari si lui Bartolomeu Ammannati.

Citeste si partea a doua a articolului.

Calatorie in Orasul Artelor - Florenta (II)