| Complexul Meteora – spectacolul naturii la el acasa |
|
| Scris de Alexa |
| Marti, 20 Octombrie 2009 16:17 |
|
Taguri:
Meteora, cel mai important centru monastic ortodox din Grecia, dupa Muntele Athos, face parte din patrimoniul UNESCO. Din cele 24 de manastiri intemeiate de calugarii ortodocsi in sec. XI-XIV, 6 sunt bine conservate si functioneaza si astazi, devenind loc de pelerinaj si una dintre imaginile emblematice ale Greciei continentale.
Manastirile, dintre care 5 de calugari si una de maici, sunt construite pe piscurile stancoase, la peste 300 m deasupra vaii raului Pinios, fiind inconjurate de hau. Peisajul salbatic pare rupt de realitate, iar din acest loc, parca pleci purificat si incarcat de energie pozitiva. Drumul spre Meteore, spectaculos si plin de serpentine, este doar un preludiu la ceea ce te asteapta, o data intrat in Kalambaka. Orasul de la poalele stancilor abrupte pare un décor de film. Aproape fiecare turist se opreste pentru a fotografia ansamblul de stanci care da micului sat turistic un aer aproape ireal. Hotelurile sunt astfel construite incat turistii sa poata admira din balcon sau de pe terasa formatiunile calcaroase ce par din alta lume. Noaptea, reflectoare gigantice scalda in lumina stancile golase si desfata ochiul privitorului. Din Kalambaka, drumul ingust serpuieste prin Kastraki spre manastirile cocotate in locuri ce par piscuri accesibile doar vulturilor. Dupa fiecare curba, privelistea este tot mai spectaculoasa, iar manastirile se insira de-o parte si de alta a soselei, pana pe cel mai inalt platou, unde, la altitudinea de 613 m, se afla manastirea cea mai reprezentativa din tot ansamblul, cunoscuta sub numele de Marea Meteora (sau Manastirea Transfigurarii), cu hramul Schimbarea la Fata. Intemeietorul ei a fost un calugar venit de la Muntele Athos - Atanasie Meteoritul. Aceasta este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, intreaga incinta, desfasurata pe mai multe niveluri, fiind restaurata si bine intretinuta. Mai jos, se insira manastirile Sf. Stefan (singura manastire de maici din ansamblu), Sf. Nicolae, Varlaam, Sfanta Treime, Roussanou, fiecare dintre ele fiind locuita de mai putin de 10 persoane.
Fenomenul – unic in lume - care a dus a la crearea acestor colosi de piatra, nu a fost pe deplin elucidat. Se pare insa ca miscarile tectonice si actiunea continua de erodare a apei si vantului, dublata de alternanta intre temperaturile extrem de ridicate din timpul verii si gerurile aspre ale iernii au transformat acest stanci-gigant, dandu-le forma stranie pe care o au astazi. Primii locuitori ai zonei au fost calugarii eremiti, care duceau un trai ascetic, departe de lume, care sa le permita sa se concentreze asupra vietii spirituale. La inceputuri, ei locuiau in pesteri, insa, o data cu ocupatia turceasca, ei si-au cautat un loc de refugiu si s-au retras in munti, unde accesul strainilor era aproape imposibil. Treptat, ei si-au durat niste mici fortarete in care toate cele necesare – de la materialele de constructii pana la alimente – erau aduse cu ajutorul unor scripeti si a unor franghii, plase impletite sau cosuri. Cand se simteau in pericol, ei trageau funia in incinta, iar locul devenea de neatins. Aceasta modalitate rudimentara de transport, atat pentru provizii, cat si pentru calugari, s-a pastrat pana astazi si face deliciul turistilor. In timpul ocupatiei turcesti, manastirile au devenit adevarate centre academice si culturale, atragand numerosi poeti, pictori, filozofi, care au contribuit la mentinerea spiritului elen in acele vremuri tulburi. Accesul se face pe circa 100 de trepte sapate in piatra, abia in jurul anului 1920. Din punctele de belvedere, privelistea asupra intregii asezari de la poalele stancilor este impresionanta, iar gradinile interioare, pline de leandri infloriti si tufe inmiresmate sunt o incantare pentru ochi. Manastirile adapostesc adevarate tezaure culturale, constand in obiecte de cult ortodox, icoane, si manuscrise vechi.
Adaugă comentariu |
|
|
|
||||||
![]() |
|
![]() |
![]() |
|
![]() |