consiliervacante.ro

Pe langa semnificatia spirituala, toate sarbatorile au ceva special - ele sunt un prilej de bucurie, comuniune cu cei dragi , iar unul dintre cele mai asteptate momente este acela cand ne adunam in jurul mesei si savuram din bucatele ce par mai bune ca niciodata.

Din toate timpurile, se spune ca, cel mai important moment al zilei pentru o familie, indiferent de cultura sau civilizatia din care fac parte, este acela in care toti membrii ei se intalnesc la masa (de regula la cina). Din pacate, in zilele noastre intalnim tot mai rar un asemenea moment. Suntem in ”secolul vitezei” si de cele mai multe ori mancam singuri, in graba si pe unde putem. Dar iata, tocmai aceasta e magia sarbatorilor, ca ne aduce pe toti impreuna, fie si doar de cateva ori pe an!

Pentru ca a mai ramas putin timp pana la Sfintele Pasti, m-am gandit ca e momentul sa trecem in revista principalele mancaruri traditionale de Pasti, printre cele mai bogate si diversificate de peste an. Deja parca va e pofta, nu-i asa? (mai ales daca ati tinut post...)

Mielul este fara indoiala, piesa de rezistenta a sarbatorilor pascale. Ciorba de miel, drobul, friptura sau stufatul de miel, mielul cu ciuperci ori spanac, sunt doar cateva din specialitatile preparate din aceasta carne. Esential pentru fiecare dintre ele sunt verdeturile (mai ales ca a venit primavara!) si nelipsitele mirodenii, ce dau atata savoare mancarurilor. In unele zone este populara si carnea de ied. Pentru cei carora nu le place acest fel de carne, exista alternative la fel de gustoase, dar si mai sanatoase, precum pestele sau curcanul.

Pasca cu branza dulce sau sarata si cozonacul sunt si ele prezente pe mesele noastre, in calitate de desert. Din pacate, cele din comert nu reprezinta o alegere prea inspirata, iar daca nu aveti vreo bunica pe aproape sau pur si simplu nu aveti rabdare cu prepararea lor, puteti incerca varianta unui tort cu fructe, care nu-ti da atata bataie de cap si cade si mai bine.

Bineinteles, nu exista masa de Pasti fara oua rosii. Poate e singura data in an cand mancam oua fierte, dar bucuria ciocnirii lor cu cei dragi, e tot ce conteaza. Simbolistica este si ea interesanta; tradiţia populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coş cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceştia au refuzat darul, batjocorindu-L şi mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coşul la picioarele Răstignitului. Sângele, şiroind din trup, a împestriţat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a şoptit că din acea zi toţi creştinii vor vopsi ouă roşii. Astfel, ouăle roşii au devenit un simbol al Învierii Mântuitorului.

In Europa, traditiile de Pasti in ceea ce priveste gastronomia sunt relativ asemanatoare. Carnea de miel este omniprezenta, insa preparata diferit in functie de zona si obiceiuri. De-asemenea, ouale rosii sunt si ele nelipsite, nu doar de pe mesele europenilor, ci si de pe cele din intreaga lume; de precizat faptul ca in ultimii ani s-au inlocuit ouale traditionale cu cele de ciocolata.

De pilda, in Franta, in unele regiuni (Haux), se obisnuieste, in fiecare an de Pasti, sa se gateasca in plina strada o omleta gigantica, din mai mult de 4500 de oua. Masa copioasa trebuie sa hraneasca peste 1000 de oameni in Ziua de Pasti. In multe regiuni se obisnuieste sa se prepare „omleta pascala”, din ouale adunate in Vinerea Mare. Francezii nu se dezic de rafinamentul care i-a facut celebri, iar preparatele pe baza de miel, intre care la mare cinste sunt ruladele, sunt care mai de care mai sofisticate. Ele sunt insotite adesea de sparanghel, leguma adorata de francezi si care constituie un semn al primaverii. Ciocolatierii francezi pregatesc cu ocazia Pastelui delicii dulci cu teme pascale: oua, iepurasi, puisori sau miei, din ciocolata alba sau neagra.

Italienii pregatesc si ei un fel de pasca: o prajitura cu branza dulce si traditionala „colomba” in forma de pasare (sau panettone) – o prajitura de tip chec, dulce, cu migdale si fructe confiate, uneori acoperita cu zahar sau fondant, asemanatoare cu cozonacul nostru. Colomba, in traducere „porumbel” este asociata vestilor bune si bucuriei pascale. Si italienii prefera picnicurile si iesirile in aer liber in ziua de Pasti, insa nu sunt adeptii gratarului cu mici si bere, preferand bucate ceva mai rafinate: friptura de miel cu anghinare si fasole si branza maturata din lapte de oaie.

In Spania, in Saptamana Mare se mananca rosquillas (gogosi traditionale) si  torrijas (paine muiata in lapte si data prin ou, iar apoi prajita in ulei de masline si servita cu zahar sau miere – un fel de friganele). In ziua de Pasti, cel mai popular desert este La Mona de Pascua, o prajitura decorata cu figurine de ciocolata si bomboane colorate. Cofetariile se intrec in a realiza cele mai reusite astfel de prajituri, extrem de aspectuoase, pentru a le  expune in vitrine. Ele sunt daruite de catre nasi finilor de botez.

Britanicii au obiceiul de a mananca in ziua de Pasti un soi de colaci (Hot cross buns), ce au imprimata o cruce din zahar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost rastignit Iisus. Englezii mai prepara de-asemenea si o tarta cu fructe specifica, cu 11 mingi de martipan in mijloc, simbolizandu-i pe cei 11 apostoli (Iuda, cel care l-a tradat pe Isus la Cina cea de taina, este scos din ecuatie).

Si olandezii au pe masa de Pasti un gen de pasca - o paine dulce, traditionala, umpluta cu stafide, numita Paasbrood.

Nemtii servesc si ei in aceasta perioada un chec traditional cu stafide numit Osterstollen, iar polonezii il numesc Baba Wielancona. In Germania, insa, sunt dezvoltate mai degraba traditiile laice decat cele religioase, iar ouale sunt vopsite cel mai adesea in culori pastelate, asociate primaverii. Ouale si iepurasii de ciocolata sunt, de asemenea, la mare cinste.

In Austria, traditionala este prajitura in forma de miel (coapta intr-o forma speciala), numita Osterlamm, care este daruita copiilor de catre nasi. Tot aici, de Pasti se prepara si traditionala prajitura cu morcovi (Karottenkuchen), dar si un tort decorat cu morcovi (Osterntorte).

Grecii mananca o paine speciala, numita „painea lui Iisus” (Christopsomon). In centrul painii este marcata o cruce, iar pe margini, aceasta este decorata cu ornamente sub forma de oua. Masa de Pasti incepe duminica dupa-amiaza, prelungindu-se pana spre seara. Traditionale sunt mielul la frigare, ciorba numita maghiritsa (din maruntaie si verdeturi) si tsoureki, un fel de cozonac ornat cu oua rosii.

In Cipru, pe  langa miel si oua rosii se pregateste un fel de placinta in forma de triunghi sau patrat, cu umplutura de branza, oua si menta, numita flaounes.

Si pentru ca Pastile au fost sarbatorite pentru prima data de evrei, ar fi interesant sa mentionam cateva din principalele obiceiuri gastronomice ale Pesah-ului. „Seder”-ul este cea mai importanta ceremonie pascala si are loc in seara de inceput a sarbatorii. Masa traditionala de seder contine: pâine nedospita; un copan de miel prajit (ca simbol al sacrificiului pascal); un ou fiert tare (care reprezinta hagigah, sau obisnuitul festival al sacrificiului); legume verzi (simbolul primaverii); ierburi amare (ce amintesc de amaraciunea sclaviei) si haroset (un amestec de mere, nuci si miere care reprezinta mortarul folosit de israeliti pentru a face caramizi, atunci când munceau în sclavie). În timpul serii se beau 4 pahare de vin, iar al cincilea este pastrat pentru profetul Elijah, invitat de onoare simbolic al seder-ului. In Israel, Pesah-ul dureaza sapte zile, prima si ultima zi fiind zile de odihna completa (yom tov), iar celelalte cinci zile sunt sarbatorite.

Oricat de mult am astepta acest moment delicios al Pastilor, trebuie sa mancam cu masura, ca sa ne pice bine si astfel, bucuria sa fie deplina.
Sarbatori fericite si... pofta buna!