De-a lungul istoriei lor, francezii au avut dintotdeauna o relatie cu totul aparte cu mancarea. Nicaieri in lume, arta prepararii hranei nu a fost ridicata la un asemenea grad de perfectiune ca in Franta, motiv pentru care Parisul isi revendica si statutul de capitala culinara a lumii.

Bucataria frantuzeasca este un simbol al rafinamentului, elegantei si inspiratiei, creatoare e unor delicii culinare de neegalat. „Vedetele“ incontestabile ale artei culinare frantuzesti sunt branzeturile, produsele de patiserie, ciocolata si vinurile. Traditiile culinare dezvoltate si perfectionate de-a lungul secolelor, in special de bucatarii de la curtea regala a Frantei, au facut din gastronomie o arta extrem de rafinata. Sosul béchamel, cordon bleu, soufflé, consommé, biftec tartare, sauté, Chateubriand, crème brulee, choux a la crème, profiteroles sau mousse au chocolat - sunt doar cateva dintre renumitele retete ale bucatarilor francezi, preluate astazi in intreaga lume.

Dincolo de diferentele regionale, servirea mesei este o adevarata placere. Francezii nu iau niciodata masa pe fuga, iar a manca este nu numai o experienta in care sunt implicate toate simturile, ci si un eveniment social. Francezii stiu sa aprecieze ca nimeni altii o mancare buna, acompaniata de un vin bun, de o muzica buna si de o companie placuta. Pentru alte natii poate parea surprinzator ca ei pot petrece ore in sir vorbind despre mancare sau luand masa, savurand fiecare fel si bautura in parte.

Bucatarii francezi (“chefs”), adevarate vedete, sunt considerati patrimoniu national: au restaurante proprii, emisiuni televizate, rubrici in reviste si ziare, sunt autori de carti si predau la academiile culinare. Ei au in subordine o armata intreaga de bucatari si ajutoare, deseori specializati intr-o singura operatiune: legumier (cel care prepara garniturile si felurile vegetale), poissonnier (cel care prepara pestele si fructele de mare), saucier (cel care prepara sosuril si saute-urile), friturier (cel care se ocupa de preparatele fripte), potager (cel care prepara supele de legume), glacier (cel care prepara deserturile reci), confiseur (cofetar) etc. Exista peste 30 de astfel de ocupatii, iar bucatariile au ierarhii foarte stricte, statutul de « chef » fiind similar cu un titlu nobiliar.In prezent, bucatarii francezi sunt una dintre cele mai cautate “marfuri” de export, din Monaco pana la Tokyo si New York.

Daca in moda au inventat “haute-couture”, moda de lux, in gastronomie, francezii au introdus un termen similar – “haute cuisine”, bucataria de inalta clasa, destinata elitelor, ce necesita tehnici extrem de elaborate, ridicate la rang de arta, in care fiecare detaliu devine extrem de important, de la alegerea ingredientelor pana la ornamentarea preparatelor. In zilele noastre, acest stil este inca abordat in cadrul unor dineuri elegante sau al meselor oficiale, iar preparatele sunt adevarate opere de arta.

Magicianul bucatariei moderne de inalta clasa este Auguste Escoffier, cel care a scris primul tratat gastronomic, in 1903 si inventatorul unor retete faimoase in intreaga lume, precum Piersici Melba si crepes Suzettes. Noul stil culinar, mai putin elaborat, bazat pe dieta mediteraneeana, promovat in sec. XX sub denumirea de “nouvelle cuisine” se datoreaza in special lui Paul Bocuse, unul dintre cei mai apreciati sefi bucatari ai secolului. El este patronul unui renumit lant de braserii pariziene si al restaurantului de lux L'Auberge du Pont de Collonges, de langa Lyon.

Franta este totodata tara in care exista cele mai cunoscute academii culinare ale lumii, intre care: Centrul de Formare Alain Ducasse, Scoala Ritz Escoffier, Institutul de Arte Culinare Paul Bocuse, Le Cordon Bleu sau nu mai putin celebra Maxim’s de Paris. Pe langa bucatari, exista degustatori de vinuri (sommeliers) si critici culinari – o profesie extrem de respectata, rezervata adevaratilor “gourmets” (gurmanzi). Tot in Franta a luat nastere cel mai vechi si mai faimos ghid international al hotelurilor si restaurantelor, Ghidul Michelin, a carui prima editie a aparut la 1900.

In Franta, micul dejun este adesea o masa frugala, constand in tartine cu unt si gem, croissant sau pain au chocolat, alaturi de ceai, cafea sau ciocolata fierbinte. La amiaza, majoritatea institutiilor au o pauza de 1-2 ore pentru servirea mesei. Unii angajati obisnuiesc sa serveasca masa in locuri publice (restaurante, supermarket-uri sau traiteurs), in timp ce unii merg acasa pentru a lua pranzul. Pranzul consta in general din 3 feluri: entrée (salata, supa sau terrine), fel principal si desert (cel mai adesea tarte aux pommes, crème caramel, sau inghetata). Multe restaurante ofera meniul zilei la un prêt fix (menu du jour).
Cina este cea mai consistenta masa a zilei, care se serveste de obicei in jurul orei 20 si de obicei este compusa din 3 pana la 5 feluri, durand in medie 2-3 ore: hors d'oeuvre sau entrée (care uneori este o supa), un fel principal, salata si un platou cu branzeturi si/sau desert. Fiecare fel de mancare este acompaniat de o anumita bautura: francezii incep masa cu un aperitif, urmat de un digestif si de vin, in timp ce branzeturile sunt servite langa un cognac.

Locurile in care se poate servi masa sunt extrem de variate:
• Restaurant – Doar in Paris exista peste 5000 de restaurante, pentru toate gusturile si buzunarele. Totusi, exista putine restaurante pentru vegetarieni, comparativ cu alte tari ale lumii. Prin lege, restaurantele sunt obligate sa ofere si un meniu cu pret fix.
• Bistro(t) – Localuri tipice, mai intime decat restaurantele, care ofera de obicei mancare tipica, regionala, cum ar fi: coq au vin, pot-au-feu, confit de canard, sau entrecôte, precum si bauturi alcoolice. De obicei, au meniurile scrise pe tablite afisate in fata localului. Sunt cel mai adesea prima optiune pentru masa de amiaza.
• Bistrot à Vin – Majoritatea ofera o varietate larga de vinuri la preturi accesibile, dar si un meniu relativ simplu, constand in carnati, etc.
• Bouchon – localuri tipice pentru zona Lyon, axate pe un meniu preponderent format din carne.
• Brasserie – Asemanatoare cu berariile, la origine, in anii 1870 au fost infiintate de refugiatii din Alsacia-Lorena si serveau bere. In zilele noastre majoritatea ofera un sortiment variat de vinuri si un meniu fix, identic in fiecare zi, din care nu lipsesc preparatele din peste si fructe de mare.
• Café (Cafeterie)– Locatii in care se servesc bauturi alcoolice si cafea, deseori prevazute cu terasa. Au un meniu limitat, care se rezuma in general la croque-monsieur, salate, scoici si cartofi prajiti. De obicei deschid dimineata devreme si se inchid in jur de ora 21.
• Salon du Thé – Saloane de ceai in care se servesc si prajituri, snacks, sandviosuri si salate. Acestea nu servesc bauturi alcoolice si inchid in cursul dupa-amiezii.
• Bar – Locatii in care se servesc bauturi alcoolice, whisky, pastis, cocktailuri etc.
• Estaminet – Localuri traditionale pentru regiunea Calais, populate in special de muncitori si fermieri, care pe langa bucatarie regionala ofera si jocuri de societate.
Exista, de asemenea, o multitudine de magazine specializate, care vand exclusiv cate un sortiment: fromageries (care vand o mare varietate de branzeturi), epiceries (magazine care vand mirodenii), chocolatieries – magazine care vand specialitati din ciocolata.

Alte articole despre Franta

10 lucruri romantice de facut in Paris (1)

Paris, iubire pe malurile Senei

Paris - zece repere obligatorii pentru gurmanzi

Shopping in Paris

Week-end economic la Paris

Bonjour, Paris!

Mancarea, obsesie nationala a francezilor