Taguri: - bresle
- fuga lolelor
- lole
- obiceiul lolelor
- obiceiuri sasesti
- parada lolelor
- sibiu
- urzeln
Un stravechi obicei al saşilor transilvaneni - Parada Lolelor - va insufleti din nou strazile orasului Agnita (jud. Sibiu), duminica, 7 februarie. Acest spectacol inedit si plin de culoare, asemanator unui carnaval, numit, in germana “Urzelnlaufen” (“Fuga Lolelor”) dateaza din secolul al XVII-lea si inglobeaza traditii ale breslelor din Evul Mediu.

Disparut odata cu emigrarea masiva a sasilor transilvaneni, obiceiul a fost reinviat cu cativa ani in urma de catre agnitenii organizati in Asociatia Breasla Lolelor, care are drept scop pastrarea acestui tezaur cultural. Ajuns acum la cea de-a V-a editie, obiceiul se bucura in continuare de mare priza la public. Se pare ca saşii care au emigrat în Germania au dus cu ei obiceiul, împreună cu costumele de lole, iar acum, in fiecare an, la initiativa organizatiei Urzelnzunft Sachsenheim se adună cam 300 de lole din întreaga Germanie. Manifestarea are loc an de an in ultima duminica a lunii ianuarie sau in prima luna a lui februarie si constituie un eveniment la care participa si numerosi turisti straini.

Prin Fuga Lolelor, membrii breslelor de mestesugari alunga iarna si spiritele rele, “speriindu-le” cu masti infricosatoare si zgomote asurzitoare produse de talangi si bice. Lolele sunt personaje pitoresti, extrem de vesele, purtand masti si costume traditionale. Pe parcursul paradei, lolele îi prind în horă cu bicele lor pe trecători, invitîndu-i la dans, după care îi recompensează cu cate o gogoaşă facuta dupa o reteta specific saseasca. Potrivit muzeografului Camelia Stefan, de la Muzeul “Astra” din Sibiu, “parada reprezenta înmânarea lăzii de breaslă "Ladeforttragen"- noilor conducatori de breaslă şi a calfelor, fiind însoţit de personaje haioase "lole" (Urzeln) care săreau şi protejau lăzile de vecinătate. Participarea acestora în cadrul paradei a devenit în timp un obicei popular foarte important pentru comunitatea săsească a Agnitei”. De-a lungul anilor, cu aceasta ocazie, erau oferite spre vanzare si produse tradiţionale ale breslelor, dar si produse ale întreprinderilor locale.

Cu acest prilej, cele mai importante bresle mestesugaresti din Agnita isi etaleaza traditiile si simbolurile reprezentative: Breasla Blănarilor e reprezentată de Coroana pe care sunt aşezate patru vulpi cu cate un jder în gură; Breasla Croitorilor - de Căluţul Croitorului împreună cu călăreţul său; Breasla Dogarilor, de un meşter care învîrte, fără să verse vreo picătură, o doaga de butoi pe care sunt aşezate pahare pline cu vin, în formă piramidală. Parada este condusa de un staroste, insoţit de doi ingeraşi.
Peste 150 de Lole se vor intalni duminica, 7 februarie la ora 10 in fata fostei fabrici IMEX din Agnita si intregul alai va porni spre centrul orasului, dupa care va sustine un spectacol la ora 11, in fata Primariei. Apoi, lolele se vor raspandi in tot orasul, care va rasuna de pocnete de bici si sunet de talangi. Peste 10.000 de gogosi sasesti vor fi impartite cu generozitate spectatorilor. La orele 18, toate mastile vor cadea, iar la ora 20 va avea loc Balul Lolelor.

Legenda spune ca numele “Urzeln” (“Lole”) se trage de la o femeie extrem de curajoasa, pe nume Ursula, fiica unui blanar, care, in timpul unui atac al tatarilor asupra Agnitei, s-a repezit asupra dusmanilor purtand o masca demonica si pocnind din bici, reusind astfel sa-i sperie si sa-i alunge, salvand orasul.
Sursa foto: www.primaria-agnita.ro
Reteta pentru “Gogosi de Lole”
Ingrediente: 1 kg. de făină, 400 ml. lapte, 3 ouă, 4 gălbenuşuri de ou, 60 gr. zahăr, 60 gr. drojdie, 15 linguri unt topit, o linguriţă rasă de sare.
Ingredientele se amestecă până se obţine un aluat moale. Aluatul se lasă o jumătate de oră la dospit la caldura, apoi se întinde cam de grosimea degetului mare. Cu un pahar se scot formele de gogoaşă. Aceste forme se mai lasă încă 15 minute la dospit, apoi se frig în ulei fierbinte. Gogoşile trebuie să aibă de jur-împrejur un inel alb. La sfârşit, se presară cu zahăr pudră.

|