consiliervacante.ro

Milioane de asiatici vor sarbatori cu fast, pe 23 ianuarie, Anul Nou Chinezesc si debutul Festivalului Primaverii, o sarbatoare care dureaza nu mai putin de 15 zile - in China si 42 de zile, in Singapore.

Intrarea in Anul Dragonului este marcata nu doar in China, ci si in Japonia, Vietnam, Hong Kong, Singapore, Filipine, Thailanda, precum si in comunitatile chinezesti de pe intreg globul. Pentru occidentali, Anul Nou chinezesc pare a fi o sarbatoare a exceselor – prea multa larma, prea multa culoare, prea multe feluri de mancare, decoratiuni in exces - insa, in cultura chineza, nimic nu e exagerat. Parada de Anul Nou e o fantastica explozie de culoare si sunet, cu dansatori, costume traditionale bogat ornamentate, foc, lampioane si zgomot de petarde.

Fiind o sarbatoare traditionala a familiei, chinezii vin din toate colturile lumii pentru a fi alaturi de cei dragi. Exodul masiv al chinezilor catre casele lor pune adesea probleme trenurilor si companiilor aeriene, fiind aproape imposibil de obtinut un loc disponibil. Marile orase, oricum destul de aglomerate, devin, de asemenea, adevarate furnicare.

Dragonul este o creatura mitica divinizata de chinezi si asociata puterii si stralucirii. Se spune ca pentru cei nascuti in anul Dragonului, e vremea sa-si urmeze cele mai indraznete vise, caci acesta este momentul optim pentru a le transforma in realitate. Chiar si pentru cei nascuti in alte semne ale odiacului chinezesc, se pare ca anujl Dragonului e de bun augur, mai ales daca doresc sa faca schimbari radicale in viata lor: sa inteiemeze o familie, sa inceapa o afacere sau sa aiba un copil. Anul Dragonului de Apa se va sfarsi pe data de 9 februarie 2013.

Pregatirile pentru Anul Nou incep cu mult inainte, deoarece exista superstitia conform careia pregatirile facute in ziua de ajun aduc ghinion. Fiecare colt al casei este curatat cu meticulozitate, iar peretii sunt impodobiti cu poeme chinezesti scrise cu cerneala neagra pe hartie rosie, versurile continand urari de prosperitate pentru anul care vine. Casele sunt decorate cu ornamente sofisticate, majoritatea din hartie de orez, dar si cu flori, pentru a marca venirea primaverii si noile inceputuri.  Toate datoriile sunt platite, iar orice diferend este ingropat, pentru a nu perpetua raul in noul an.

Una din cele mai interesante legende de Anul Nou este cea legata de creatura infricosatoare numita Nian, care conform traditiei antice, in ajunul Anului Nou, iese si mananca oameni. Se spune ca aceasta creatura se teme de culoarea rosie, de lumina focului si de zgomotele puternice. Inaintea Anului Nou, usile si ferestrele se vopsesc in rosu, se impart poeme transcrise pe hartie rosie, iar nativii nascuti sub semnul zodiacal al anului respectiv se imbraca tot in rosu. De asemenea, se aprind torte, lumanari si artificii, si se fac zgomote asurzitoare, menite sa alunge duhurile rele. Obiceiul de a face zgomot de Anul Nou vine si din credinta populara ca, la granita dintre ani, se deschide poarta dintre lumea aceasta si lumea demonilor, iar prin producerea zgomotului, se considera ca raul este impiedicat sa treaca prin poarta. Tot pentru tinerea la distanta a duhurilor rele, de Anul Nou se atarna la intrarea in case desene sau statuete numite Zeii Usilor, care au menirea de a nu permite intrarea in casa a demonilor si a spiritelor rele.

Focuri spectaculoase de artificii, dar si un cortegiu intreg de superstitii insotesc aceasta sarbatoare, care se incheie cu Festivalul Lampioanelor. Fiecare din cele 15 zile ale sarbatorii are reguli stricte, caci chinezii sunt foarte superstitiosi si respecta cu sfintenie traditia, pentru ca norocul sa-i insoteasca in anul care vine. Fiecarei zile ii sunt asociate anumite activitati si obiceiuri. Spre exemplu, in  primele doua zile se fac vizite la temple, iar in urmatoare zile, la rude.  Exista zile dedicate meditatiei si zile dedicate bucuriei.

De asemenea, aducatoare de noroc si prosperitate este considerata prezenta portocalelor si a culorii portocalii, eticheta cerand ca, atunci cand iti vizitezi rudele si cunostintele de Anul Nou, sa aduci si o punga cu portocale sau mandarine, ca simbol al bunelor relatii si al fericirii. Potrivit traditiei, chinezii daruiesc plicuri rosii cu bancnote noi, care se spune ca aduc noroc si prosperitate atat celui care le daruieste, cat si celui care le primeste. Parintii le ofera copiilor, patronii le ofera angajatilor, iar cei casatoriti, persoanelor singure, aflate in cautarea jumatatii.

Un popor atat de traditionalist precum chinezii nu putea sa nu aiba o multime de obiceiuri si in  ceea ce priveste mancarea care se serveste cu prilejul acestei sarbatori. De Anul Nou, pestele intreg este nelipsit, caci capul reprezinta un bun inceput, in timp ce coada semnifica un sfarsit fericit pentru anul respectiv. Pestele nu este niciodata consumat complet, iar resturile sunt pastrate peste noapte. Acest obicei deriva din zicala populara de Anul Nou "Nian nian you yu" care se traduce: "In fiecare an ramane peste", aceasta zicala insemnand ca ai profit in fiecare an ("yu" - profit). Astfel, resturile sunt pastrate din ajun pana in ziua de Anul Nou, pentru a aduce prosperitate in noul an. De asemenea, se servesc prajituri rotunde de orez (care simbolizeaza unitatea familiei), taitei (care semnifica viata lunga), orez, pachetele de primavara si coltunasi (simboluri al bogatiei si bunastarii), dar si citrice, asociate norocului si prosperitatii.

Ultima zi a festivitatilor este si cea mai speciala - Festivalul Lampioanelor, o sarbatoare a luminii care incheia seria de ceremonii dedicate noului an chinezesc. Conform traditiei, fetele singure isi scriu numele pe o portocala sau mandarina, pe care o arunca apoi in apa,  pentru a-si gasi ursitul. Oamenii aprind felinare, lumanari sau faclii pentru izgonirea duhurilor rele si se imbraca in rosu din acelasi motiv.