consiliervacante.ro

A venit Paştele! Repede, repede, să  mâncăm! În 5 minute, 2-3 ouă, o legătură  de ceapă verde, 2 ridichi, salam, ciuperci cu maioneză, roşii şi... Stop! Ceva nu e în regulă...

Parcă  din farfurie vine un miros ciudat, abdomenul brusc se contractă cu o durere de ne dau lacrimile şi mâncarea parcă a făcut picioare şi vrea să urce înapoi pe gât... ce s-ar fi putut întâmpla?

În general, principalele probleme pe care ni le pot da „bucatele” gătite cu atâta grijă (sau nu chiar, de unde şi problemele) intră în două mari categorii: alergiile şi toxinfecţiile alimentare. Deja parcă pofta de mâncare s-a redus la jumătate.

Alergiile
Adulţii, de obicei, cam ştiu care sunt substanţele care le-ar putea provoca anumite manifestări alergice (de la tuse, strănut, mici „urticarii” până la senzaţie de sufocare, edem (umflare) a feţei, limbii şi chiar şoc anafilactic în cazul alergiilor severe) şi sunt cât de cât protejaţi sau evită anumite mâncăruri. Copiii însă nu prea au idee de aşa ceva şi poate nici părinţii acestora nu ştiu la ce să se aştepte. De aceea, o precauţie în plus nu ar strica dacă, din întâmplare avem pe masă unul din următoarele alimente, cunoscute pentru desele alergii pe care le dau:

• lapte (că tot avem şi cozonac pe masă)

• făină

• ouă

• soia

• peşte

• fructe de mare

• alune

• kiwi

• susan

• căpşuni (mare atenţie la astfel de fructe cumpărate „de poftă” din supermarket-uri, majoritatea acestora fiind crescute cu tot felul de aditivi şi E-uri, care de care mai „sănătoase”).

Nu strică să avem prin preajmă, la o astfel de masă bogată cum este cea de Paşti, un mic „antidot” anti-histaminic cum ar fi Ketotifenul, Hidrocortizon Hemisuccinat (formă injectabilă), Claritine, Alerid etc., mai ales după o perioadă îndelungată de post, în care anumite alimente au lipsit din alimentaţie şi nu a mai existat fenomenul de „desensibilizare” produs prin consumul în cantităţi mici al alimentelor care dau alergii.

Toxinfecţiile alimentare

Acestea sunt infecţii digestive contractate prin ingestia alimentelor contaminate cu bacterii şi/sau toxinele acestora.

Cele mai frecvente alimente implicate în aceste infecţii sunt oul, produsele pe baza de ouă, laptele consumat nefiert sau pasteurizat incorect şi produsele pe baza de astfel de lapte, mezelurile, fructele de mare şi, că tot vorbim de masa de Paşti, carnea de oaie sau de miel. Nu trebuie uitate nici „verdeţurile” spălate necorespunzător sau utilizarea aceloraşi ustensile de bucătărie atât pe alimentele crude, cât şi pe cele preparate.

Cele mai frecvente toxinfecţii alimentare, în această perioadă, sunt date de specii de Salmonella,  Camphylobacter Jejuni, Yersinia, Clostridium Botulinicum şi Escherichia Coli.

1.    Salmonella
Bacterie frecvent implicată în toxinfecţiile alimentare date de consumul produselor de origine aviară (carne de pasăre, ouă) insuficient preparate sau contaminate în procesul de preparare.
Simptomele sunt date de multiplicarea germenului în intestin, apar la 8-48 de ore de la ingestie şi constau în debut brusc sau progresiv cu diaree, subfebrilitate (<38 gr. C), greaţă, vărsături, frison, ameţeli.
Bacteria nu se dezvoltă sub 4gr. C şi este distrusă prin fierberea sau coacerea corespunzătoare a produselor.
Nu necesită  tratament antibiotic, de obicei, suficientă fiind combaterea febrei, rehidratarea şi repaosul la pat.

2.    Camphylobacter Jejuni
Microorganismul se poate găsi în carnea sau produsele de origine animală (bovine, aviare, lapte) sau ciuperci crescute în aglomeraţii mari sau în rezervoare, iar contaminarea poate apărea prin consumul produselor insuficient coapte sau pasteurizate, precum şi prin contaminarea alimentelor deja preparate (atenţie la tacâmuri! Nu folosiţi acelaşi cuţit la tăierea cărnii macre, cât şi a fripturii sau spălaţi-l bine între folosiri!).

Simptomele pot apărea la 2-10 zile de la contaminare şi pot consta în febră, diaree, uneori cu sânge, vărsături. Tratamentul este de asemenea suportiv, uneori putându-se administra Eritromicină,  în cazurile persistente. Se vindecă în 5-8 zile.

3.    Yersinia Enterocolitica
Se găseşte în preponderent în alimentele de origine bovină (mai ales lapte şi brânzeturi) şi carnea de porc. Poate fi preluată şi de la animalele de casă (ca factor de transmitere) aşa că nu vă jucaţi cu pisica şi apoi vă apucaţi să pregătiţi mâncarea!

Bacteria creşte chiar şi în frigider, însă este foarte sensibilă la căldură, aşa că gătitul corespunzător o poate elimina din produse. Simptomele date de Yersinia (atât prin multiplicarea bacteriei cât şi prin secreţia de toxină) mimează apendicita (dureri abdominale intense, diaree, febră, vărsături). Pe lângă  tratamentul suportiv se poate administra tetraciclină sau gentamicină,  în cazurile grave, la sfatul medicului.

4.    Clostridium Botulinicum
Mai toată  lumea a auzit de toxina botulinică (una dintre cele mai puternice otrăvuri din lume) şi de „beneficiile” ei cosmetice. Acest germen se dezvoltă în mediile anaerobe (cu foarte puţin sau deloc oxigen), conservele de casă pregătite necorespunzător sau cele la nivel industrial „accidentate” fiind ţinte predilecte.

Ajuns la acest subiect, mare atenţie la cumpărăturile efectuate din magazine şi prin care cumpăraţi conserve sau alte alimente „sigilate” (lactate, în special). Daca conserva prezintă urme de lovituri (şi berea intră la acelaşi capitol), are capacul bombat (la fel la iaurturi, cutii sau sticle de lapte) sau pare înţepată, NU o cumpăraţi decât dacă vreţi să vă duceţi cu ea la OPC. Ce creşte sub acel capac nu este „Bifidus Essensis” ci „diareicum gravis” în cel mai bun caz!

Simptomele intoxicaţiei apar în 24-72 de ore de la contaminare şi constau în diplopie (tulburări ale vederii), disfagie (înghiţit dificil), disfonie (tulburări ale auzului) şi dificultate în respiraţie.
Tratamentul este de urgenţă şi constă în administrarea de anti-toxină  şi susţinerea funcţiilor vitale. Bacteria este distrusă prin procedeele de gătire adecvate, iar toxina este distrusă prin fierbere timp de 5-10 minute.

5.    Escherichia Coli
Un germene „drăguţ”, responsabil de 80% din cazurile de diareea călătorului, se multiplică în intestin şi secretă şi o toxină  ce atacă epiteliul intestinal.
Ce este interesant la acest germene este că o posibilă contaminare, destul de frecventă, apare prin încălzirea şi reîncălzirea alimentelor, prin transmitere fecal-orală, de la om la om. Cu alte cuvinte, IGIENA personală este de maximă importanţă când umblăm cu mâncarea, indiferent de momentul zilei sau eveniment!

Contaminarea poate aparea prin consumul de carne (bovină, ovină, porc) sau lapte şi produse derivate pregătite necorespunzător. Debutul simptomelor este în 24-72 de ore de la contaminare, iar acestea constau în crampe abdominale, diaree, vărsături. Febra nu este întâlnită decât rar.

Tratamentul este în general simptomatic (antispastice, rehidratare) şi uneori se mai pot administra difenoxilat şi atropină.

Acestea fiind zise... urmaţi reţeta întocmai, nu vă grăbiţi, nu lăsaţi mâncărurile destinate a se servi calde să se răcească iar apoi să le reîncălziţi, spălaţi bine atât alimentele cât şi ustensilele cu care le preparaţi, acordaţi o atenţie deosebită igienei personale, ţineţi copii mici şi animalele de casă departe de locul unde pregătiţi mâncarea şi... sănătate maximă!