consiliervacante.ro

Austria se lauda cu una dintre cele mai vechi traditii culinare, care, de-a lungul timpului, a inglobat influente gastronomice de la mai multe popoare aflate sub ocupatia imperiala: ceh, slovac, turc, maghiar etc. Deseori in mod incorent asimilata bucatariei vieneze, bucataria austriaca isi datoreaza renumele bucatarilor care i-au delectat cu cele mai gustoase preparate pe conducatorii Imperiului Austro-Ungar.

Wiener Schnitzel

Unul dintre cele mai faimoase preparate vieneze, “adoptat” cu mare entuziasm in multe tari ale lumii, este snitelul vienez, cu o crusta delicioasa din fulgi de porumb, servit adesea in portii gigantice. Cel traditional este preparat dintr-o felie subtire de carne de vitel, prajita in untura, insa in ultima vreme au aparut si cele din carne de porc (“vom Schwein”), pui (“Backhendl”) sau varianta dietetica din carne de curca (“vom Pute"). Acestea sunt insa considerate de calitate inferioara si de obicei nu se vand sub denumirea de “Wiener Schnitzel”, ci doar “Schnitzel Wiener Art”.  Unele sunt prajite in unt sau ulei vegetal. Garnitura traditionala este sote-ul de cartofi si o felie de lamaie. Varianta insotita de cartofi prajiti, orez sau sos de merisoare sunt exclusiv pentru turisti, insa bucatarii vienezi considera asta aproape o ofensa.

La origine, in secolele XVII-XVIII, snitelul vienez era un preparat festiv, insa ulterior a devenit prima optiune culinara a austriecilor si nu numai. Acesta traditie a dus la aparitia unor lanturi de restaurante specializate care vand exclusiv snitel - Schnitzlplatzl, Schnitzelhaus, Schnitzel Huber – care pot fi gasite in toate marile orase.

Tafelspitz

Considerat, de asemenea, una din piesele de rezistenta ale bucatariei  austriece, Tafelspitz era, se pare, mancarea preferata a imparatului Franz Josef. Este preparat din carne de vita de cea mai buna calitate, fiarta cu legume si mirodenii si servita, in mod traditional, cu garnitura de hrean, sos de hrean cu mere sau sos de smantana si arpagic

Kaiserschmarrn

Legenda spune ca acest desert satios din aluat de clatite garnisit cu fructe a fost inventat chiar de catre imparatul Franz Josef, pentru sotia sa, Elisabeta de Bavaria, iar denumirea, in traducere, inseamna “Amestecul imparatului”. Deliciosul desert, popular si in Bavaria si Ungaria (sub denumirea de “smarni”), este preparat dintr-un aluat de clatite cu multe oua, cu zahar caramelizat, stafide, migdale si bucatele de fructe, prajit in unt. Dupa ce se prajeste, clatita este feliata, pudrata cu zahar si servita cu un sos de mere sau de prune. Desi este un desert traditional, multe restaurante din regiunea Alpilor austrieci obisnuiesc s-o serveasca si la micul dejun (austriecii obisnuiesc insa sa ia un mic-dejun dulce).

Apfelstrudel

Cea mai veche reteta de strudel cu mere dateaza din 1696 si se gaseste in biblioteca de stat vieneza. Preparatul s-a impus in sec. XVIII in Imperiul  Habsburgic si se pare ca reteta aluatului deriva din baklavaua turceasca sau din phyllo-ul grecesc. Desi aluatul de strudel poate fi cumparat gata preparat, cel preparat in casa dupa metoda traditionala are o savoare cu totul aparte, insa secretele prepararii lui sunt bine pazite. Se pare ca nici merele folosite la umplutura nu sunt unele obisnuite, ci unele dintr-un soi special, foarte aromate, la care se mirodenii: scortisoara, vanilie, dar si stafide si fulgi de porumb. Acesta umplutura este “imbracata” intr-un aluat de placinta foarte subtire si elastic. Prepararea lui este extrem de laborioasa si necesita lungi pauze pentru dospirea aluatului. O foaie de strudel poate depasi, adesea, ca dimensiuni, un cearsaf de pat! Austriecii spun ca aluatul trebuie atat de subtire, incat sa poti citi ziarul prin el! Strudelul se serveste cel mai adesea cald, pudrat cu zahar, langa ceai, cafea sau chiar sampanie. Strudelul traditional poate fi degustat in majoritatea restaurantelor vieneze, dar si in mai toate cafenelele vieneze. Puteti urmari pe viu prepararea strudelului vienez in incinta palatului Schonnbrunn.

Sachertorte

Reteta originala de tort de ciocolata a fost inventata de Franz Sacher in 1832, pentru Klemens Wenzel von Metternich, si, de peste 175 de ani, este un simbol al bucatariei vieneze. Tortul are 2 straturi de aluat pufos lipit cu gem de caise, invelite intr-un strat generos de ciocolata si, ca semn distinctiv, un banut de ciocolata inscriptionat si un mot de frisca. Se serveste de obicei acompaniind cafeaua vieneza cu lapte cunoscuta sub numele de “Wiener Mélange Café”.

Pentru faimoasa reteta a prajiturii, mostenitorii lui Franz Sacher au intentat proces firmei Demel (cunoscutul lant de cofetarii si patiserii)  si, dupa un lung proces pentru drepturile de autor, ce a durat pana in 1965, familia Sacher a reusit sa inregistreze marca. In prezent, “Original Sachertorte” este o marca inregistrata ce apartine proprietarilor hotelului cu acelasi nume: Hotel Sacher din Viena, construit de fiul celebrului bucatar, in 1876. Sloganul lor este: “Exista doar un original. Din 1832”. Acesta este gravat de maestrii ciocolatieri pe banutul de ciocolata, semn distinctiv al acestui desert delicious. Desi reteta este unul dintre cele mai bine pastrate secrete, diferite variante sunt disponibile in majoritatea cafenelelor si restaurantelor vieneze. Dup ace a pierdut procesul, patiseria Demel vinde prajitura sub denumirea “Demels Sachertorte”.

Tortul original se comercializeaza la receptia Hotelului Sacher, in aeroportul din Viena, in cofetariile Sacher din Viena si Salzburg, si in cafenelele cu acelasi nume din Graz si Innsbruck. Totodata, ea poate fi comandata si pe Internet si este expediata prin curier, in cateva zile, in toate colturile lumii. Este unul dintre cele mai uzuale cadouri de afaceri, mai ales ca este expediata intr-un ambalaj elegant si exclusivist, intr-o cutie de lemn personalizata.
In 1998, Hotel Sacher a facut un tort de ciocolata cun un diametru de 2,5 metri, care a intrat in Cartea Recordurilor – Guinness Book.